Începere la ora 08:00 - Piaţa Mihai Viteazul, Craiova, România

Chipurile oraşelor sunt faţadele caselor - ele poartă demnitatea şi nobilimea, caracterul oamenilor care le-au construit, investind în ele nu numai banii, ci şi viziunea lor asupra vieţii, cunoştinţele lor privind lumea şi relaţiile umane.

Fără îndoială, un asemenea oraş „grăitor” este Craiova. Povestea noastră începe de la piaţa Mihai Viteazul, trece de-a lungul străzii numite după pictorul Teodor Aman, care ne va duce la prima noastră oprire la Biblioteca judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“.

Atmosfera acestui centru cultural ne va duce înapoi la vremea când a fost creată naţiunea română modernă. Alexandru Aman este născut în 1820 la Craiova. A studiat dreptul la Paris şi a devenit primul preşedinte al Curţii de Apel Craiova. Dar, mai presus de toate, în istoria oraşului, el rămâne ca un om care ţine la progresul cultural al oraşului său. Împreună cu soţia sa Aristia şi-a lăsat toată averea comunităţii – case, mobilier, bibliotecă, colecţie de artă, punând bazele Fundaţiei Aman. Succesorii fundaţiei de astăzi sunt Biblioteca judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, Muzeul de Artă şi Muzeul Oltenia. În 1921, poeta Elena Farago, un reprezentant strălucit al literaturii române şi al vieţii culturale din Craiova, a fost numită la conducerea Fundaţiei Aman, şi a efectuat-o cu brio timp de mai bine de trei decenii, trăind şi lucrând într-o casă din aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii judeţene „Alexandru şi Aristia Aman“, lăsată moştenire de binefăcătorii ca să fie folosită tocmai de oamenii care vor conduce fundaţia. Astăzi această casă găzduieşte Muzeul Elenei Farago, reprezentând spiritul scriitoarei şi vremurile în care aceasta a trăit. Vizită la bibliotecă şi muzeu. Plimbarea noastră literară continuă spre o casă veche păstrată, transformată într-un loc modern pentru cultură, cu ateliere creative şi multe vibraţii ale spiritului poetului al cărui nume îl poartă - Casa de Cultură "Traian Demetrescu". Traian Rafael Radu Demetrescu (1866 - 1896) a fost un poet, romancier şi critic literar român, considerat unul dintre primii autori simbolişti din literatura română. Următorul jalon a vieţii culturale a Craiovei este Teatrul Naţional Marin Sorescu. Teatrul Craiova ocupă un loc special în istoria activităţii teatrale româneşti. A fost fondat în 1850 şi, în ciuda tuturor zguduiturilor istoriei naţionale, acesta continuă să funcţioneze şi astăzi. După 1990, accentul a fost pus în principal pe spectacole dramatice, prezentând cu precădere clasici universali, în special Shakespeare şi Moliere. Prin organizarea Festivalului Shakespeare, la un nivel organizatoric şi artistic excepţional, Teatrul Naţional din Craiova a devenit faimos în toată lumea. Repertoriul actual şi festivalurile internaţionale la care este invitat constant au o mare influenţă asupra culturii româneşti. Teatrul poartă cu mândrie numele lui Marin Sorescu (1936 – 1996) - politician român (ministru al culturii), scriitor (poet, scriitor de ficţiune, dramaturg, traducător). Acesta se numără printre cei mai străluciţi reprezentanţi ai poeziei filosofice neomoderniste româneşti, alături de Nichita Stănescu şi Ana Blandiana.

Timp liber pentru prânz şi odihnă în centrul vechi al Craiovei.

14:00 – Plimbarea noastră culturală continuă spre Secţia de Istorie şi Arheologie a Muzeului "Oltenia", Craiova. Clădirea care astăzi găzduieşte muzeul a fost construită la cererea Bisericii „Madona Dudu“ cu scopul de a fi folosită ca şcoală de fete şi a funcţionat ca atare până în 1948, considerată una dintre cele mai prestigioase şcoli din România. Muzeul Olteniei din Craiova a fost fondat în 1915 ca urmare a dedicării mai multor familii celebre din oraş. Clădirea Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc Casa „Dianu” a fost construită la începutul secolului al XX-lea, probabil în 1906, ca o casă privată, şi este un reper arhitectural şi stilistic al Craiovei. Până în 2020 este în curs de derulare un proiect iniţiat de Biblioteca judeţeană «Alexandru şi Aristia Aman» pentru restaurarea casei şi transformarea acesteia într-o instituţie interactivă, care îşi propune să atragă cât mai mulţi tineri şi copii să studieze lucrări şi documente unice, creat de reprezentanţi ai exilului românesc. Academicianul Basarab Nicolescu s-a angajat deja să atragă donatori dispuşi să doneze lucrări create în exil. Aceasta este opera unificării culturii naţionale, în sensul că, datorită regimului totalitar din ţara noastră, o parte a culturii române a fost făcută în străinătate. Aici vorbim despre fondatorii logicii, precum Ştefan Lupaşcu, despre fondatorul istoriei moderne a religiilor, Mircea Eliade, singurul premiu Goncourt pe care l-a avut România, prin Vintila Horia, sau fondatorul Cenaclului de la Neuilly (un cerc literar din care au făcut parte Emil Cioran, Horia Stamatu, Monica Lovinescu sau Virgil Yerunka / Leonid Mămăligă). Toate aceste arhive au ajuns şi multe altele vor ajunge aici la Craiova. Acest muzeu este viu, în continuă evoluţie, iar documentele donate aşteaptă să trăiască pentru a fi văzute.“ Academicianul Basarab Nicolescu

Deschiderea noului centru cultural din Craiova este aşteptată în 2021.

Timp liber. Înnoptare.